It is currently Vin Oct 24, 2014 10:18 am



Welcome
Bun venit pe Sa ne usuram munca

În momentul de faţă sunteţi considerat oaspete, fapt care vă oferă acces limitat la vizualizarea discuţiilor şi accesarea altor utilităţi. Inscriindu-vă pe forum, veti putea intra in sectiunile de descarcare documente , veţi avea acces la comunicările postate, puteţi comunica privat cu alţi utilizatori prin intermediul email sau chat-ului inclus. Înregistrarea este simplă şi gratuită, înscrieţi-vă!





 Pagina 2 din 3 [ 25 mesaje ]  Go to page Previous  1, 2, 3  Next
Author Message
 Post subject: Re: instructiuni proprii
MesajPosted: Mar Noi 01, 2011 6:39 am 

Joined: Joi Iul 07, 2011 6:54 am
Posts: 4
buna ziua
Va rog IPSSM pentru masina tuns iarba, masina sapat, foraje fantini
mary_giulvaz@yahoo.com


Neconectat
 Profil  
 
 Post subject: Re: instructiuni proprii
MesajPosted: Lun Noi 07, 2011 4:11 pm 

Joined: Lun Noi 07, 2011 3:26 pm
Posts: 1
buna seara! de la inceputul anului scolar in curs am fost numita responsabil cu psi in scoala.recunosc ,ca nu imi face nicio placere sa instruiesc ,colegii care nu au chef de asa ceva si nici nu-mi place sa fac simulari de incendiu si de cutremur.ma poate ajuta cineva cu date ,informatii despre modul cum trebuie sa decurga aceste aspecte.in speranta ca am fost auzita si informata...va multumesc anticipat! o seara buna!!!


Neconectat
 Profil  
 
 Post subject: Re: instructiuni proprii
MesajPosted: Mar Noi 08, 2011 8:59 am 
Site Admin
Avatar utilizator

Joined: Vin Mar 19, 2010 8:00 pm
Posts: 100
Aveti in atas un plan de alarmare in scoli.


Attachments:
Plan de alarmare in scoli.doc [1.42 MiB]
Descărcat de 431 ori
Neconectat
 Profil  
 
 Post subject: Re: instructiuni proprii
MesajPosted: Mar Dec 06, 2011 7:32 am 

Joined: Joi Sep 23, 2010 8:37 am
Posts: 3
MATERIAL DE INSPIRATIE...
TREBUIE SA VA ARANJATI MATERIALUL IN FORMATUL CADRU, IN FUNCTIE DE CABINET, DE DOTARI, CHIAR DE MEDIC...

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII IN CABINETUL MEDICAL

Art.44 Personalul medical va fi instruit in vederea cunoasterii conditiilor de sepsie conform reglementarilor in vigoare astfel:
- dezinfectia obiectelor de inventar din incaperile destinate activitatii medicale precum si a pavimentelor si peretilor.
- reguli de igiena individuala si colectiva.
- respectarea intocmai a procedeelor de lucru privind examinarea, investigarea si aplicarea tratamentelor.

Art.45 Deservirea echipamentelor de munca din cabinetul medical se va face numai de catre personalul medical care cunoaste procedeele de lucru, are calificare si a fost instruit din punct de vedere al securitatii muncii.

Art.46 In incaperile unde se efectueaza consultatii sunt interzise depozitarea alimentelor si servirea mesei precum si fumatul.

Art.47 Se interzice orice interventie asupra instalatiilor electrice, acestea fiind efectuate numai de catre personal calificat instruit si autorizat.

Art.48 Este interzisa asezarea echipamentelor individuale de protectie la un loc cu imbracamintea personala de exterior.

Art.49 Se interzice pastrarea echipamentelor individuale de protectie in spatii destinate servirii mesei .

Art.50 Se interzice a se lucra cu instrumentar medical nesterilazat.

Art.51 Se interzice personalului medical sa poarte imbracaminte proprie peste echipamentul individual de protectie.

Art.52 Este interzisa ocuparea cailor de acces cu diferite obiecte: ambalaje, cutii, lazi

Art.53 Este interzis utilizarea focului deschis sau fumatul in cabinetul medical.

Art.54 Substantele folosite in cabinetul medical se vor pastra intr-un spatiu special amenajat, ventilat natural, in recipiente sau cutii cu etichete care sa semnalizeze pericolul pe care il reprezinta.

Art.55 Substantele folosite la curatarea si dezinfectarea obiectelor din cabinetul medical se vor utiliza conform reglementarilor organelor sanitare si instructiunilor emise de furnizori.

Art.56 Remedierea defectiunilor constatate la echipamentele de munca vor fi executate numai de persoane calificate.

Art.57 Este interzisa folosirea aparatelor conectate la prize electrice fara nulul de protectie.

Art.58 Se interzice depozitarea de materiale in dreptul tabloului electric.

Art.59 Materialele folosite pentru curatenie vor fi depozitate in locuri separate de cele utilizate pentru tratarea pacientilor si vor fi etichetate adecvat.

Art.60 Zilnic se vor desfasura activitati de curatenie si dezinfectie.

Art.61 Se interzice folosirea maturilor la operatia de curatenie.

Art.62 Personalul medical este obligat sa-si spele mainile cu apa si sapun lichid inainte si dupa contactul cu pacientul.

Art.63 Se interzice personalului medical sa manance si sa-si atinga gura sau fata cu mainile in timpul desfasurarii activitatii medicale.

Art.64 Se interzice personalului medico-sanitar sa transporte la domiciliu propriu echipamentul individual de munca .

Art.65 La sfarsitul fiecarei zi de lucru incaperile vor fi aerisite si dezinfectate.

Art.66 Pavimentele, peretii si mobilierul din fiecare incapere vor fi dezinfectate zilnic.

Art.67 Personalul medico – sanitar care prezinta leziuni cutanate ale degetelor va lucra numai cu echipament individual pentru protectia mainilor.

Art.68 Este obligatoriu ca orice persoana care desfasoara activitati in domeniul sanatatii sa se autodeclare conducatorului locului de munca, in cazul in care prezinta semne de imbolnavire, conducatorul locului de munca interzicandu-i accesul la locul de munca.

Art.69 Lucratorii cabinetului medical vor efectua controlul medical periodic, conform HG 355/2007 privind supravegherea starii de sanatate si vaccinarile obligatorii.








INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII PRIVIND UTILIZAREA INSTRUMENTARULUI MEDICAL





Art.1 Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca echipamentele de munca functioneaza corespunzator parametrilor proprii.

Art.2 Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca instrumentarul din dotare este corespunzator, nu prezinta fisuri, stirbituri sau deformari.

Art.3 Este interzisa folosirea instrumentarului care prezinta fisuri, deformari etc.

Art.4 Este interzisa purtarea instrumentelor de mana ascutite, taioase sau intepatoare in buzunar.

Art.5 Instrumentele, obiectele si materialele folosite in scop de diagnostic si tratament vor fi sterilizate inainte de utilizare.

Art.6 Ustensilele de lucru vor fi curatate si dezinfectate dupa fiecare folosire.

Art.7 Pastrarea si transportul instrumentarului se va face in truse speciale, etichetate.

Art.8 Se interzice aglomerarea locului de munca cu obiecte inutile.

Art.9 Se interzice lasarea obiectelor in jurul locului de munca sau pe caile de acces.

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII LA COLECTAREA REZIDUURILOR

Art.79 Reziduurile septice (contaminate cu agenti patogeni) vor fi colectate direct la locul procedurii lor in saci de material plastic si se vor preda la firma de colectare pentru incinerare.

Art.80 Zilnic, la terminarea programului, paharele de unica folosinta, servetele etc. se vor colecta in saci de plastic si se vor arunca la rampa de gunoi.

PICTOGRAMA"PERICOL BIOLOGIC"

1. - În toate unităţile sanitare activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale fac parte din obligaţiile profesionale şi vor fi înscrise în fişa postului fiecărui salariat.
2. - Sumele necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei instructiuni se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei unităţi sanitare.
3. – Se va elaborara planul anual privind gestionarea deşeurilor obligatorii
4. – (1) Unităţile în care se desfăşoară activităţi medicale vor elabora, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale.

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATILE MEDICALE
CAPITOLUL I

Obiective şi domenii de aplicare
Art. 1. – Prezentele instructiuni proprii privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale (norme tehnice) reprezintă reglementarea modului în care se colectează, se ambalează, se depozitează temporar, se transportă şi se elimină aceste deşeuri, o atenţie deosebită acordându-se deşeurilor periculoase pentru a preveni astfel contaminarea mediului şi afectarea stării de sănătate.
Art. 2. - (1) Prezentele norme tehnice se aplică de către toate unităţile în care se desfăşoară activităţi medicale în urma cărora sunt produse deşeuri, indiferent de forma de organizare.
(2) Producătorul de deşeuri este răspunzător pentru îndepărtarea şi eliminarea deşeurilor rezultate din activitatea sa.
(3) Unităţile sanitare elaborează şi aplică cu prioritate programe, strategii de management şi proceduri medicale care să prevină producerea de deşeuri periculoase sau să reducă pe cât posibil cantităţile produse.
(4) Unităţile sanitare elaborează şi aplică planul propriu de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, în concordanţă cu regulamentele interne şi cu codurile de procedură, pe baza reglementărilor în vigoare.
Art. 3. - Producătorii de deşeuri au următoarele obligaţii:
a) să diminueze cantităţile de deşeuri ce urmează să fie eliminate, încă din etapa de producere, prin toate mijloacele disponibile;
b) să promoveze reutilizarea şi reciclarea acelor categorii de deşeuri care se pretează la aceste operaţiuni;
c) să separe la locul de producere deşeurile periculoase de cele nepericuloase.
Art. 4. - Prezentele norme tehnice se aplică în toate unităţile sanitare care produc deşeuri.
Art. 5. - Prezentele norme tehnice nu se referă la gestionarea deşeurilor radioactive a căror gestionare este prevăzută în reglementări specifice.

CAPITOLUL II
Definiţii
Art. 6. - Prin prezenta instructiune sunt definiţi următorii termeni:
a) deşeurile rezultate din activităţi medicale - toate deşeurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc în unităţile sanitare;
b) deşeurile nepericuloase - deşeurile a căror compoziţie este asemănătoare cu cea a deşeurilor menajere şi care nu prezintă risc major pentru sănătatea umană şi pentru mediu;
c) deşeurile periculoase - deşeurile rezultate din activităţi medicale, care constituie un risc real pentru sănătatea umană şi pentru mediu şi care sunt generate în unitatea sanitară în cursul activităţilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor şi recuperare medicală, inclusiv de cercetare medicală şi producere, testare, depozitare şi distribuţie a medicamentelor şi produselor biologice;
d) deşeurile anatomo-patologice şi părţi anatomice – deşeurile care includ ţesuturile şi organele, părţile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii şi din alte proceduri medicale; în această categorie se includ şi animalele de laborator utilizate în activitatea de diagnostic, cercetare şi experimentare;
e) deşeurile infecţioase - deşeurile lichide şi solide care conţin sau sunt contaminate cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum şi materialele care conţin sau au venit în contact cu virusuri, bacterii, paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor;
f) deşeurile chimice şi farmaceutice - substanţele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate şi reziduurile de substanţe chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;
g) deşeurile înţepătoare-tăietoare - deşeurile care pot produce leziuni mecanice prin înţepare sau tăiere;
h) deşeurile radioactive - deşeurile solide, lichide şi gazoase rezultate din activităţile nucleare medicale, de diagnostic şi tratament, care conţin materiale radioactive;
i) unitatea sanitară - orice unitate publică sau privată care desfăşoară activităţi cu profil sanitar;
j) activitatea medicală - orice activitate de diagnostic, prevenţie, tratament, monitorizare şi recuperare a stării de sănătate, care implică sau nu implică utilizarea de instrumente, echipamente ori aparatură medicală;
k) sistemul de gestionare a deşeurilor - totalitatea activit ăţilor de colectare separată la locul de producere, ambalare, depozitare intermediară, transport şi eliminare finală;
l) depozitarea temporară - păstrarea pe o perioadă limitată a deşeurilor ambalate corespunzător în spaţii special destinate şi amenajate, până la preluarea şi transportul lor la locul de eliminare finală;
m) eliminarea finală - totalitatea metodelor şi tratamentelor fizice, chimice şi biologice aplicate deşeurilor periculoase rezultate din activităţile medicale, care vizează eliminarea pericolelor şi riscurilor potenţiale asupra mediului şi asupra stării de sănătate a populaţiei, precum şi reducerea volumului de deşeuri;
n) incinerarea deşeurilor - arderea deşeurilor în instalaţii speciale, denumite incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi înalte de combustie ce determină neutralizarea deşeurilor, utilizându-se echipamente de reţinere şi purificare a gazelor;
o) depozitarea sanitară - depozitarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală în locuri special amenajate, denumite depozite de deşeuri periculoase sau nepericuloase. Deşeurile periculoase sunt depozitate în depozitul de deşeuri după ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare;
p) fişa internă a gestiunii deşeurilor - formularul de păstrare a evidenţei deşeurilor produse în unităţile sanitare, cu date privind circuitul complet al deşeurilor de la producere şi până la eliminarea finală a acestora, conform Hotărârii Guvernului nr.155/1999 pentru introducerea evidenţei gestiunii deşeurilor şi a Catalogului European al Deşeurilor.



CAPITOLUL III
Clasificări
Art. 7. - Clasificarea pe categorii a deşeurilor rezultate din activitatea medicală se face pe criterii practice, după cum urmează:
1. deşeurile nepericuloase sunt deşeurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare şi a oficiilor de distribuire a hranei; aceste deşeuri se colectează şi se îndepărtează la fel ca deşeurile menajere. Deşeurile asimilabile celor menajere încetează să mai fie nepericuloase când sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deşeuri periculoase. Următoarele materiale se includ în categoria deşeurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu excepţia celor provenite de la secţiile de boli contagioase), sacii şi alte ambalaje din material plastic, recipientele din sticlă care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice etc.;
2. deşeurile periculoase se clasifică în:
a) deşeurile anatomo-patologice şi părţi anatomice, care cuprind părţi anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie şi obstetrică (fetuşi, placente), părţi anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate în urma activităţilor de cercetare şi experimentare. Toate aceste deşeuri se consideră infecţioase conform Precauţiunilor universale;
b) deşeurile infecţioase sunt deşeurile care conţin sau au venit în contact cu sângele ori cu alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor, de exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatură, recipiente care au conţinut sânge sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, mănuşi, sonde şi alte materiale de unică folosinţă, comprese, pansamente şi alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.;
c) deşeurile înţepătoare-tăietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unică folosinţă, pipete, sticlărie de laborator ori altă sticlărie spartă sau nu, care au venit în contact cu material infecţios. Aceste deşeuri se consideră infecţioase conform Precauţiunilor universale;
d) deşeurile chimice şi farmaceutice sunt deşeurile care includ serurile şi vaccinurile cu termen de valabilitate depăşit, medicamentele expirate, reziduurile de substanţe chimioterapice, reactivii şi substanţele folosite în laboratoare. Substanţele de curăţenie şi dezinfecţie deteriorate ca urmare a depozitării lor necorespunzătoare sau cu termenul de valabilitate depăşit vor fi considerate deşeuri chimice, de exemplu: substanţe dezinfectante, substanţe tensioactive etc.
Art. 8. - Materialele folosite în practica medicală, care sunt de utilizare îndelungată (nu de unică utilizare), pot fi recuperate, refolosite şi reciclate după ce au fost supuse procesului de sterilizare adecvat. Materialele şi instrumentele care se pot refolosi, utilizate la efectuarea analizelor de laborator, sunt şi ele supuse sterilizării.


CAPITOLUL IV
Colectarea la locul de producere (sursă)
Art. 9. - Colectarea şi separarea deşeurilor pe categorii sunt primele etape în gestionarea deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală. În situaţia în care nu se realizează separarea deşeurilor pe categorii, întreaga cantitate de deşeuri se tratează ca deşeuri periculoase.

CAPITOLUL V
Ambalarea deşeurilor
Art. 10. - Ambalajul în care se face colectarea şi care vine în contact direct cu deşeurile periculoase rezultate din activitatea medicală este de unică folosinţă şi se elimină o dată cu conţinutul.
Art. 11. - Codurile de culori ale ambalajelor în care se colectează deşeurile din unităţile sanitare sunt:
a) galben - pentru deşeurile periculoase (infecţioase, tăietoare-înţepătoare, chimice şi farmaceutice);
b) negru - pentru deşeurile nepericuloase (deşeurile asimilabile celor menajere).
Art. 12. - Pentru deşeurile infecţioase şi tăietoare-înţepătoare se foloseşte pictograma "Pericol biologic". Pentru deşeurile chimice şi farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: "Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.
Art. 13. - Pentru deşeurile infecţioase care nu sunt tăietoare-înţepătoare se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu saci din polietilenă sau saci din polietilenă galbeni ori marcaţi cu galben. Atât cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilenă, cât şi sacii sunt marcaţi cu pictograma "Pericol biologic". Sacii trebuie să fie confecţionaţi din polietilenă de înaltă densitate pentru a avea rezistenţă mecanică mare; termosuturile trebuie să fie continue, rezistente şi să nu permită scurgeri de lichid. Sacul trebuie să se poată închide uşor şi sigur. La alegerea dimensiunii sacului se ţine seama de cantitatea de deşeuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale deşeurilor. Sacul se introduce în pubele prevăzute cu capac şi pedală sau în portsac. Înălţimea sacului trebuie să depăşească înălţimea pubelei, astfel încât sacul să se răsfrângă peste marginea superioară a acesteia, iar surplusul trebuie să permită închiderea sacului în vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depăşi trei pătrimi din volumul său. Grosimea polietilenei din care este confecţionat sacul este cuprinsă între 50-70 µ.
Art. 14. - Deşeurile înţepătoare-tăietoare se colectează în cutii din material rezistent la acţiuni mecanice. Cutiile trebuie prevăzute la partea superioară cu un capac special care să permită introducerea deşeurilor şi să împiedice scoaterea acestora după umplere, fiind prevăzute în acest scop cu un sistem de închidere definitivă. Capacul cutiei are orificii pentru detaşarea acelor de seringă şi a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confecţionează aceste cutii trebuie să permită incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie prevăzute cu un mâner rezistent pentru a fi uşor transportabile la locul de depozitare intermediară şi, ulterior, la locul de eliminare finală. Cutiile au culoarea galbenă şi sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic". Cutiile se avizează din punct de vedere sanitar de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei - Direcţia generală de sănătate publică.
Art. 15. - Recipientul destinat colectării deşeurilor înţepătoare-tăietoare trebuie să aibă următoarele caracteristici:
a) să fie impermeabil şi să prezinte etanşeitate, iar prin sistemul de închidere definitivă să impiedice posibilitatea de contaminare a personalului care manipulează deşeurile înţepătoare-tăietoare şi a mediului, precum şi posibilitatea de refolosire a acestora de către persoane din exteriorul unităţii sanitare;
b) să fie inscripţionat, în cazul recipientelor importate, şi în limba română. Inscripţia trebuie să cuprindă: modul de utilizare, pictograma "Pericol biologic", linia de marcare a nivelului maxim de umplere, unitatea sanitară care a folosit recipientul, persoana desemnată responsabilă cu manipularea sa, data umplerii definitive;
c) să fie avizat de Ministerul Sănătăţii şi Familiei după ce a fost supus procedurilor de testare specifică a rezisten ţei materialului la acţiuni mecanice. Testele trebuie să fie realizate de către laboratoare acreditate pentru astfel de testări, rezultatele testelor determinând calitatea produsului. Produsul, în urma testării, nu trebuie să îşi modifice nici una dintre caracteristicile privitoare la structură, formă, culoare.
Art. 16. - În situaţia în care numai acele de seringă sunt colectate în recipientele descrise la art. 14 şi 15, seringile pot fi colectate separat în cutii de carton rigid prevăzute în interior cu sac din polietilenă de înaltă densitate, de culoare galbenă, şi marcate cu pictograma "Pericol biologic". Termosuturile sacului trebuie să fie continue, rezistente şi să nu permită scurgeri de lichid. La confecţionarea sacului trebuie să se respecte cerinţele art. 13.
Art. 17. - Pentru deşeurile infecţioase de laborator se pot folosi în locul sacilor de polietilenă cutiile din carton rigid prevăzute în interior cu sac de polietilenă, marcate cu galben şi cu pictograma "Pericol biologic".
Art. 18. - Al doilea ambalaj în care se depun sacii şi cutiile pentru deşeurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereţi rigizi, aflate în spaţiul de depozitare temporară. Containerele pentru deşeuri infecţioase şi înţepătoare-tăietoare au marcaj galben, sunt inscripţionate "Deşeuri medicale" şi poartă pictograma "Pericol biologic". Containerele trebuie confecţionate din materiale rezistente la acţiunile mecanice, uşor lavabile şi rezistente la acţiunea soluţiilor dezinfectante. Containerul trebuie să fie etanş şi prevăzut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire în incinerator. Dimensiunea containerelor se alege astfel încât să se asigure preluarea întregii cantităţi de deşeuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive. În aceste containere nu se depun deşeuri periculoase neambalate (vrac) şi nici deşeuri asimilabile celor menajere.
Art. 19. - Părţile anatomice destinate incinerării sunt colectate în mod obligatoriu în cutii din carton rigid, prevăzute în interior cu sac din polietilenă de înaltă densitate, sau în saci din polietilenă cu marcaj galben, special destinaţi acestei categorii de deşeuri. Sacii trebuie să fie perfect etanşi pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. În cazul recuperării placentelor, acestea sunt ambalate şi supuse dezinfecţiei în conformitate cu cerinţele beneficiarului.
Art. 20. - Deşeurile chimice şi farmaceutice se colecteaz ă în recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.). Ele se îndepărtează conform prevederilor legale privind deşeurile chimice periculoase.
Art. 21. - Deşeurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colectează în saci din polietilenă de culoare neagră, inscripţionaţi "Deşeuri nepericuloase". În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilenă transparenţi şi incolori.
Art. 22. - Pe ambalajele care conţin deşeuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare a cabinetului care a produs deşeurile (denumirea şi data). În cazul în care nu există etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la apă, direct pe sacul gol sau pe cutie.

CAPITOLUL VI
Depozitarea temporară
Art. 23. - Depozitarea temporară trebuie realizată în funcţie de categoriile de deşeuri colectate la locul de producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate în încăperile destinate depozitării temporare.
Art. 24. - Durata depozitării temporare va fi cât mai scurtă posibil, iar condiţiile de depozitare vor respecta normele de igienă în vigoare. Pentru deşeurile periculoase durata depozitării temporare nu trebuie să depăşească 72 de ore, din care 48 de ore în incinta unităţii şi 24 de ore pentru transport şi eliminare finală.
Art. 25. - Spaţiul de depozitare temporară trebuie să existe în fiecare unitate sanitară. Amenajarea spaţiului pentru depozitarea temporară trebuie prevăzută în proiectul iniţial al unităţii, în cazul noilor construcţii. Unităţile sanitare care nu au fost prevăzute în proiect cu spaţii pentru depozitare temporară le vor construi sau le vor amenaja ulterior.
Art. 26. - Spaţiul de depozitare temporară trebuie să aibă două compartimente:
a) un compartiment pentru deşeurile periculoase, prevăzut cu dispozitiv de închidere care să permită numai accesul persoanelor autorizate;
b) un compartiment pentru deşeurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de igienă în vigoare privind mediul de viaţă al populaţiei.
Art. 27. - Condiţiile spaţiului de depozitare pentru deşeuri periculoase trebuie să permită depozitarea temporară a cantităţii de deşeuri periculoase acumulate în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale acestora. Spaţiul de depozitare temporară a deşeurilor periculoase este o zonă cu potenţial septic şi trebuie separat funcţional de restul construcţiei şi asigurat prin sisteme de închidere. Încăperea trebuie prevăzută cu sifon de pardoseală pentru evacuarea în reţeaua de canalizare a apelor uzate rezultate în urma curăţării şi dezinfecţiei. Spaţiul de depozitare trebuie prevăzut cu ventilaţie corespunzătoare pentru asigurarea temperaturilor scăzute care să nu permită descompunerea materialului organic din compoziţia deşeurilor periculoase. Trebuie asigurate dezinsecţia şi deratizarea spaţiului de depozitare în scopul prevenirii apariţiei vectorilor (insecte, rozătoare).
Art. 28. - Deşeurile asimilabile celor menajere se depozitează şi se evacuează conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 426/2001, şi ale Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.

CAPITOLUL VII
Transportul
Art. 29. - Transportul deşeurilor periculoase până la locul de eliminare finală se face cu respectarea strictă a normelor de igienă şi securitate în scopul protejării personalului şi populaţiei generale.
Art. 30. - Transportul deşeurilor periculoase în incinta unităţii sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacienţilor şi vizitatorilor. Deşeurile sunt transportate cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Cărucioarele şi containerele mobile se spală şi se dezinfectează după fiecare utilizare, în locul unde sunt descărcate.

CONDIŢII DE COLECTARE PRIN SEPARARE LA LOCUL PRODUCERII, PE CATEGORIILE STABILITE, A DEŞEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITĂŢILE MEDICALE

1. Sacii negri sau transparenţi se folosesc pentru colectarea deşeurilor asimilabile celor menajere, de exemplu: ambalaje pentru materialele sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice, resturi alimentare (cu excepţia celor provenite de la secţiile de boli infecţioase), hârtie, bonete şi măşti de unică folosinţă, ghips necontaminat cu lichide biologice, sacii şi alte ambalaje din material plastic, recipientele de sticlă care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice.
2. Sacii de culoare galbenă se folosesc pentru colectarea deşeurilor infecţioase, de exemplu: părţi anatomice şi anatomo-patologice (fetuşi, placente, material biopsic) rezultate de la blocurile operatorii de chirurgie şi obstetrică sau de la laboratoarele anatomo-patologice, tampoane, comprese îmbibate cu sânge sau cu alte lichide biologice, pansamente şi alte materiale contaminate, recipiente care au conţinut sânge sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, materialele, instrumentele şi echipamentele medicale de unică folosinţă (de exemplu: mănuşi, sonde şi alte materiale de unică folosinţă), membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator.
3. Cutiile cu pereţi rigizi se folosesc pentru colectarea deşeurilor înţepătoare-tăietoare, de exemplu: seringi de unică folosinţă, ace, catetere, perfuzoare cu tubulatură şi ace, lame de bisturiu de unică folosinţă, sticlărie (spartă sau nu) care a venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice, deşeurile de la secţiile de hemodializă.

INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND
CURATAREA, DEZINFECTIA SI STERILIZAREA
IN UNITATILE SANITARE

Curatarea
ART. 1 (1) Curatenia reprezinta rezultatul aplicarii corecte a unui program de curatare.
(2) Suprafetele si obiectele pe care se evidentiaza macro- sau microscopic materii organice ori anorganice se definesc ca suprafete si obiecte murdare.
ART. 2 Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si produse de curatat.
ART. 3 In utilizarea produselor folosite in activitatea de curatare se respecta urmatoarele reguli fundamentale:
a) respectarea tuturor recomandarilor producatorului;
b) respectarea masurilor de securitate a muncii, conform prevederilor în vigoare;
c) este interzis amestecul produselor;
d) este interzisa pastrarea produselor de curatare in ambalaje alimentare;
e) produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul cabinetelor, sectiilor sau compartimentelor, in ambalajul original sau in recipiente special destinate, etichetate cu identificarea produsului.
ART. 4 (1) Urmarirea si controlul programului de curatare revin personalului unitatii sanitare, care, conform legislatiei in vigoare, este responsabil cu supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale din unitate.
(2) Programul de curatare si dezinfectie este parte integranta a planului propriu unitatii sanitare de supraveghere si control ale infectiilor nosocomiale.
ART. 5 (1) Intretinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curatarii se face zilnic, dupa fiecare operatiune de curatare si la sfarsitul zilei de lucru; ustensilele utilizate se spala, se curata se dezinfecteaza si se usuca. Curatarea si dezinfectia ustensilelor complexe se efectueaza in functie de recomandarile producatorului.
(2) Personalul care executa operatiunile de curatare si dezinfectie a materialului de curatare trebuie sa poarte manusi de menaj sau manusi de latex nesterile.

Dezinfectia
ART. 6 (1) Dezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curatare. Se face exceptie de la aceasta regula atunci cand pe suportul respectiv sunt prezente materii organice.
(2) In orice activitate de dezinfectie se aplica masurile de securitate a muncii, conform prevederilor legislatiei in vigoare, pentru a preveni accidentele si intoxicatiile.
ART. 7 (1) Produsele biocide utilizate in unitatile sanitare se incadreaza in grupa principala I, tip de produs 1 şi 2, conform anexei nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Biocidele incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, in tipul I de produs sunt utilizate pentru:
a) dezinfectia igienica a mâinilor prin spalare;
b) dezinfectia igienica a mainilor prin frecare;
c) dezinfectia pielii intacte.
(3) Biocidele incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, în tipul 2 de produs sunt utilizate pentru:
a) dezinfecţia suprafetelor;
b) dezinfectia dispozitivelor medicale prin imersie, manual, in bai cu ultrasunete, sau la masini automate;
c) dezinfectia lenjeriei (material moale).
ART. 8 Dezinfectia prin mijloace chimice reprezinta metoda principala de prevenire a infectiilor in unitatile sanitare. Dezinfectantul chimic, in functie de compozitie si concentratie, poate sa inhibe cresterea microorganismelor (bacteriostatic, fungistatic, virustatic) sau sa aiba o actiune letala asupra microorganismelor (bactericid, fungicid, virucid, sporicid).
ART. 9 (1) Dezinfectantii utilizati in domeniul medical se autorizeaza/inregistreaza conform prevederilor legislaţiei in vigoare.
(2) In domeniul medical nu se utilizeaza biocide la concentratii active in domeniul casnic.
ART. 10 In funcţie de tipul microorganismelor distruse, de timpul de contact necesar si de concentratia utilizata, nivelurile de dezinfectie sunt:
a) sterilizare chimica;
b) dezinfectie de nivel inalt;
c) dezinfectiie de nivel intermediar;
d) dezinfectie de nivel scazut.
ART. 11 Termenul antiseptic se utilizeaza pentru produsele destinate dezinfectiei tegumentului si/sau a mainilor.

Reguli generale de practica a dezinfectiei si a dezinfectantelor
ART. 12 (1) Dezinfectia profilactica completeaza curatarea, dar nu o suplineste si nu poate inlocui sterilizarea.
(2) Eficienta dezinfeciei profilactice este conditionata de o riguroasa curatare prealabila.
(3) Pentru dezinfectia in focar se utilizeaza dezinfectante cu actiune asupra agentului patogen incriminat sau presupus; dezinfectia se practica inainte de instituirea masurilor de curatare.
(4) Dezinfectantele trebuie folosite la concentratiile si timpii de actiune specificati in autorizatie/inregistrare.
(5) Se recomanda utilizarea de cuve cu capac si gratar, pentru dezinfectia instrumentarului.
(6) La prepararea si utilizarea solutiilor dezinfectante sunt necesare:
a) cunoasterea exacta a concentratiei de lucru in functie de suportul supus dezinfectiei;
b) folosirea de recipiente curate;
c) utilizarea solutiilor de lucru in cadrul perioadei de stabilitate si eficacitate, conform unei corecte practici medicale, pentru a se evita contaminarea si degradarea sau inactivarea lor;
d) controlul chimic si bacteriologic, prin sondaj al produselor si solutiilor dezinfectante in curs de utilizare.
(7) Utilizarea dezinfectantelor se face respectandu-se normele de protectie a muncii, care să previna accidentele si intoxicatiile.
(8) Personalul care utilizeaza in mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu privire la noile proceduri sau la noile produse dezinfectante.
(9) In fiecare încapere in care se efectueaza operatiuni de curatare si dezinfectie trebuie sa existe in mod obligatoriu un grafic zilnic orar, in care personalul responsabil va inregistra tipul operatiunii, ora de efectuare si semnatura; aceste persoane trebuie sa cunoasca in orice moment denumirea dezinfectantului utilizat, data prepararii solutiei de lucru si timpul de actiune, precum si concentratia de lucru.
Sterilizarea
ART. 13 Sterilizarea face parte din categoria procedurilor speciale, ale carei rezultate nu pot fi verificate integral prin controlul final al produsului, trebuind sa fie supusa validarii, supravegherii bunei functionari, precum si asigurarii unei pastrari corespunzatoare a materialelor sterilizate.
ART. 14 Sunt obligatorii controlul permanent al operatiunilor, respectarea permanenta a procedurilor stabilite, precum si asigurarea conformitatii produselor la exigentele specificate in standardul EN ISO 9001/2000.
ART. 15 Obtinerea starii de sterilitate, precum si mentinerea ei pana la momentul utilizarii reprezinta o obligatie permanenta a unitatilor sanitare.
ART. 16 Toate dispozitivele medicale si materialele care urmeaza a fi sterilizate trebuie dezinfectate, curatate si dezinfectate, inainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat.
ART. 17 Organizarea activitatilor propriu-zise de sterilizare, precum si a activitatilor conexe, respectiv curatarea, dezinfectia si impachetarea, stocarea si livrarea, va tine cont de necesitatea respectarii circuitelor, a evitarii golurilor de control pe parcursul realizarii lor si a utilizarii altor spatii decat cele anume desemnate.
ART. 18 Serviciul de sterilizare din unitatile sanitare de orice tip trebuie sa fie amenajat intr-un spatiu special destinat, în vederea desfasurării activitatilor din etapele mentionate.
ART. 19 Organizarea activitaţii serviciilor de sterilizare cuprinde:
a) circuitul de colectare, recipientele si mijloacele de transport pentru dispozitivele murdare, nesterile;
b) asigurarea ariei de curatare in vederea diminuarii incarcaturii microbiene si eliminarii incarcaturii organice si a biofilmului de pe dispozitivele medicale;
c) verificarea starii de functionare a aparaturii;
d) spatiul curat pentru inventarierea si impachetarea dispozitivelor medicale;
e) sterilizarea propriu-zisa si sistemul de control al procesului;
f) procedurile de control si marcare a produselor finite;
g) tratarea neconformitatilor;
h) inregistrarea si arhivarea datelor privind parcursul procesului, in vederea asigurarii trasabilitatii (ISO 8402), care este un element de sistem de calitate si este parte componenta a materiovigilentei;
i) circuitul de stocare, distributie, transport la utilizatori;
j) instruirea personalului;
k) echipamentul de protectie al personalului.
ART. 20 In unitatile de asistenta medicala, sterilizarea se realizeaza prin metode fizice, abur sub presiune sau abur la temperatura si presiune ridicate/scazute, caldura uscata, precum si prin metode combinate fizico-chimice.
ART. 21 (1) Dispozitivele medicale care nu suporta sterilizare la temperatura se sterilizeaza chimic numai cu produse autorizate/inregistrate. In vederea unei bune practici medicale si eliminarii oricarui risc in domeniul sanitar, orice utilizator este obligat sa tina evidenta tuturor procedurilor de sterilizare chimica in Registrul de sterilizare chimica. Se vor completa obligatoriu:
a) produsul utilizat si concentratia de lucru;
b) data si ora prepararii solutiei de lucru;
c) ora inceperii fiecarei proceduri (ciclu) de sterilizare;
d) lista dispozitivelor medicale sterilizate la fiecare procedura;
e) ora terminarii fiecarei proceduri (ciclu) de sterilizare;
f) numele şi semnatura persoanei care a efectuat procedura.
(2) Acest registru va fi pus la dispozitia organelor de control sanitar si poate constitui, dupa caz, proba medico-legala.
ART. 22 Sterilizarea cu vapori de apa saturati sub presiune trebuie sa fie metoda de electie, daca dispozitivul medical suporta aceasta procedura.
ART. 23 Sterilizarea se realizeaza numai cu aparate de sterilizare autorizate şi avizate conform prevederilor legale în vigoare.
ART. 24 Presiunea, temperatura si timpul de sterilizare reprezinta valori de siguranta pentru eficacitatea sterilizarii in functie de aparat.
ART. 25 Trebuie respectate instructiunile de utilizare din cartea tehnica a aparatului cu privire la temperatura, presiunea si timpul de sterilizare recomandate de producator, in functie de tipurile de materiale de sterilizat ambalate.
ART. 26 Personalul medical responsabil cu respectarea calitaţii procedurilor de sterilizare va fi instruit si calificat pentru fiecare tip de aparat de sterilizat si va face dovada de certificare a acestui lucru.
ART. 27 Instructiunile de utilizare pentru fiecare sterilizator se vor afisa la loc vizibil.
ART. 28 La verificarea calitatii sterilizarii la sterilizatorul cu abur sub presiune, care are sistem de inregistrare automata a ciclului de sterilizare diagrama, se efectueaza analiza acesteia:
a) prin compararea cu diagrama-tip furnizata de producator;
b) prin analiza diagramei, urmarind presiunea şi temperatura atinse, inregistrate pentru fiecare faza a ciclului, în functie de programul ales.
ART. 29 La verificarea calitatii sterilizarii la sterilizatorul cu abur sub presiune care nu are sistem de inregistrare automata a ciclului de sterilizare, pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmareste pe panoul de comanda si se noteaza temperatura şi presiunea atinse pentru fiecare faza a ciclului. In aceasta situatie este obligatorie utilizarea indicatorilor biologici (bacteriologici).
ART. 30 Se verifica vizual integritatea pachetelor ambalate in hartie speciala sau pungi hartie plastic, după care se inchide imediat colierul casoletelor.
ART. 31 Se verifica obligatoriu indicatorii fizico-chimici de eficienta ai sterilizarii:
a) virarea culorii benzilor adezive cu indicator fizico-chimic de lipit pe cutii, casolete, pachetele ambalate în hartie speciala sau imprimate pe punga hartie plastic;
b) virarea culorii la indicatorii "integratori" plasati in interiorul fiecarui pachet sau într-un pachetel-test in fiecare cos, verificandu-se temperatura, timpul si saturatia vaporilor.
ART. 32 Pentru materialele ambalate in pungi hartie plastic, verificarea se poate face prin transparenta plasticului. Pentru materialele ambalate în cutii metalice, verificarea se face prin verificarea pachetelului-test atasat la fiecare cos.
ART. 33 Materialul se considera nesterilizat si nu se utilizeaza cand virarea culorii indicatorilor nu s-a realizat.
ART. 34 Este interzisa functionarea autoclavelor fara filtru sau cu filtru carbonizat.
ART. 35 Verificarea calitatii penetrarii aburului se realizeaza zilnic, inainte de efectuarea primei sterilizari, cu ajutorul testului Bowie & Dick pentru verificarea calitatii penetrarii aburului.
ART. 36 Testul Bowie & Dick trebuie utilizat:
a) zilnic, daca la autoclava se sterilizeaza textile;
b) cel putin o data pe saptamana, la autoclavele care sterilizeaza instrumentar;
c) dupa fiecare reparatie a autoclavei.
ART. 37 În vederea controlului eficacitatii sterilizarii sunt admisi urmatorii indicatori biologici:
1. Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnati pe suporti de bumbac sub forma de peticele sau fire de ata in concentratii de 10^-6 UFC
Acestia se pun in interiorul unei cutii-test. Cutia-test se introduce in autoclava odata cu materialul de sterilizat si se realizeaza ciclul complet de sterilizare. La sfarsitul ciclului, indicatorul biologic este trimis la laborator, unde este extras, insamantat si incubat; citirea se face la 7 zile.
2. Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnati pe suport si conditionat impreuna cu mediul de cultura infiolat.
La sfarsitul ciclului se sparge fiola prin presiune asupra tubului exterior si se incubeaza. Citirea se face la 24 sau 48 de ore.
Se recomanda citirea cu atentie a prospectului si respectarea recomandarilor producatorului.
3. Controlul bacteriologic al sterilizarii la autoclava cu suspensie de spori de Bacillus stearothermophyllus in solutie nutritiva, cu indicator de pH
Mod de utilizare:
a) fiolele-test se introduc in autoclava la diferite niveluri printre dispozitivele medicale si materialele supuse sterilizarii la 120 grade C. Se efectueaza sterilizarea la parametrii indicati de catre producator (de exemplu, 120 grade C, timp de 30 de minute);
b) dupa sterilizare, fiolele sunt asezate într-un incubator de 56 grade C;
c) citirea rezultatelor:
- mentinerea aspectului (culoare, transparenta) nemodificat arata o sterilizare corecta;
- virajul la galben al indicatorului de pH si o usoara opalescenţa a continutului indica o sterilizare sub parametrii de eficienta optima (au ramas spori viabili, s-au cultivat si au modificat aspectul produsului).
Acest test nu este indicat pentru controlul sterilizarii la autoclava la temperaturi mai mari de 120 grade C.
Modificarea culorii violet a produsului la nuante de violet roscat pana la galben, chiar la scoaterea fiolelor din autoclava, indica depasirea temperaturii de 120 grade C. Aceasta modificare de culoare se datoreaza degradarii chimice a substratului din cauza temperaturii ridicate. Asemenea fiole nu mai este necesar sa fie incubate, deoarece sporii din fiola au fost distrusi.
ART. 38 (1) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in cutii metalice perforate sau in casolete cu colier este de 24 de ore de la sterilizare, cu conditia mentinerii cutiilor si casoletelor inchise.
(2) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in pungi hartie plastic sudate este de doua luni de la sterilizare, cu conditia mentinerii integritatii ambalajului.
(3) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in hartie speciala (ambalaj in doua straturi de hartie, fara solutii de continuitate) este de o luna de la sterilizare.
ART. 39 Evaluarea eficacitatii sterilizarii se face:
1. Pentru fiecare ciclu:
a) pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmareste pe panoul de comanda si se noteaza temperatura si presiunea atinse pentru fiecare faza a ciclului sau se analizeaza diagrama;
b) se citeste virarea culorii indicatorului pentru temperatura de pe banda adeziva; se citeste virarea culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu abur sub presiune, care controlează timpul, temperatura si saturatia vaporilor;
2. Zilnic:
a) se controleaza calitatea penetrarii aburului cu ajutorul testului Bowie & Dick;
b) controlul cu indicator biologic (Bacillus stearothermophyllus) pentru autoclavele din statiile centrale de sterilizare sau pentru autoclavele care nu sunt echipate cu dispozitiv automat de inregistrare (diagrama).
ART. 40 Intretinerea (mentenanta) autoclavelor se efectueaza de un tehnician autorizat pentru verificarea functionarii acestora, cu periodicitatea recomandata de producatorul aparatului, dar cel putin o data pe trimestru.
ART. 41 Orice defectiune aparuta la autoclava necesita interventia tehnicianului autorizat.
ART. 42 Dupa interventia pe aparat se efectueaza:
a) verificarea parametrilor aparatului, urmarind inregistrarile de temperatura si presiune (pe panoul frontal sau diagrama);
b) testul Bowie & Dick pentru verificarea calitatii penetrarii aburului;
c) controlul umiditatii textilelor.
ART. 43 Amplasarea, dotarea, exploatarea, intreţinerea, verificarea si repararea aparatelor, utilajelor şi instalatiilor de sterilizare se fac conform prevederilor legale in vigoare.
ART. 44 Se utilizeaza numai aparate autorizate de Ministerul Sanatatii Publice.
ART. 45 Se vor elabora si afisa instructiuni tehnice specifice privind exploatarea aparatelor, precum si masurile ce trebuie luate in caz de avarii, intreruperi sau dereglari la fiecare loc de munca.
ART. 46 Asistenta medicala responsabila cu sterilizarea va fi instruita şi acreditata sa lucreze cu vase sub presiune.

RISCURI SPECIFICE ACTIVITATII MEDICALE

Agentii biologici se regasesc in numeroase sectoare de activitate. Intrucat sunt rar vizibili, riscurile pe care acestia le presupun nu sunt intotdeauna luate in considerare.
Valori – limita de expunere profesionala.
Pana in prezent nu a fost stabilite valori-limita de expunere profesionala pentru agenti biologici, desi unele State Membre au fixat limite pentru toxinele acestora. Diferenta esentiala dintre agentii biologici si alte substante periculoase consta in capacitatea lor de a e reproduce. In conditii favorabile, un microorganism se poate inmulti considerabil, intr-o perioada foarte scurta de timp.

DEFINITIA AGENTILOR BIOLOGICI

Agentii biologici contaminanti sunt considerati agentii biologici (bacterii, virusuri, ciuperci si paraziti) prezenti la locurile de munca si care actioneza asupra lucratorilor ca urmare a manipularii unor produse patologice sau a unor materiale contaminate. Acesti agenti biologici se pot transmite in mod direct de la bolnavii care primesc ingrijiri medicale, de la animalele de laborator cu care se lucreaza, sau indirect, prin obiectele contaminate cu produsele biologice (sange, urina, materii fecale) sau patologice (ex. puroi) provenite de la bolnavi sau animale de laborator.
De asemenea, sunt considerati agenti biologici si substantele sau produsele biologice, care prin manipulare pot produce efecte nefavorabile asupra sanatatii organismului uman, cum sunt hormonii sau toxinele.
In categoria agentilor biologici sunt incluse si culturile celulare si endoparazitii umani care pot provoca infectie, alergie sau intoxicatie.

a) Microorganism – entitate microbiologica celulara sau nu, capabila sa se reproduca sau sa transfere material genetic.
b) Cultura celulara – rezultatul cresterii “in vitro” a celulelor isolate din organisme multicelulare.

CLASIFICAREA AGENTILOR BIOLOGICI

In functie de importanta riscului de infectare pe care il prezinta, agentii biologici se impart in patru grupe:
I. Grupa 1 – agenti biologici care nu pot provoca imbolnavirea;
II. Grupa 2 – agenti biologici care pot provoca imbolnavirea si constituie un pericol pentru lucratori. Propagarea in colectivitate a agentilor biologici din aceasta grupa nu este probabila. In general, pentru aceasta grupa exista profilaxie si tratament eficace.
III. Grupa 3 – agenti biologici care pot provoca imbolnavirea grava si constituie un pericol serios pentru lucratori. Agentii biologici din aceasta grupa pot sa prezinte risc de propagare in colectivitate, dar in general exista profilaxie si tratament eficace.
IV. Grupa 4 – agenti biologici care pot provoca imbolnavirea grava si constituie un pericol serios pentru lucratori. Agentii biologici din aceasta grupa pot sa prezinte risc ridicat de propagare in colectivitate sin u exista in general profilaxie si nici tratament eficace.

Conform domeniului de aplicare a directivei europene 2000/54/CEE, in clasificare sunt inclusi numai agentii cunoscuti ca provocand boli infectioase la om.
Daca este cazul, se adauga indicatii asupra riscului toxic si alergic, potential al agentilor.
La stabilirea listei de agenti biologici clasificati nu vor fi luati in considerare microorganismele modificate genetic.
Clasificarea agentilor biologici se bazeaza pe efectele acestor agenti asupra sanatatii lucratorilor sanatosi.
Efectele particulare asupra lucratorilor a caror sensibilitate ar putea fi modificata pentru unul sau mai multe motive, cum ar fi patologia preexistenta, administrarea de medicamente, imunitate deficitara, sarcina sau alaptarea, nu sunt luate inh considerare in mod specific.
Activitatile in serviciile de sanatate de toate tipurile si activitatile in laboratoarele clinice si de diagnostic sunt activitatile unde sunt identificati agentii biologici.

MODUL DE TRANSMITERE A AGENTILOR BIOLOGICI PATOGENI

Microorganismele (bacteriile, parazitii, virusurile si ciupercile) sunt prezente in mediul inconjurator, deci implicit si in mediul de munca. Anumite microorganisme, pot provoca, singure, boli infectioase mai mult sau mai putin grave. Numeroase infectii pot fi contractate de personalul sanitar in cadrul exercitarii meseriei,altele prin contactul cu pacientii bolnavi sau purtatori de germeni patogeni.
Infectiile, care pot fi contractate, pot avea origine:
- bacteriana (ex. bacilul tuberculozei, stafilococi, streptococi, pneumococi, coli, salmonella, shigella, antrax, vibrion holeric, antrax, leptospira, legionela, etc.)
- parazitara (ex. tenie, scabie, giardie, etc.)
- fungica (ex. candida albicans, histoplasma, actinomicete, aspergillus, etc.)
- virala (ex. adenovirusurile, herpesvirusurile, virusurile hepatice, HIV, gripale si paragripale, urlian, rujeolic, enterovirusuri, etc.).

Agentii patologici pot sa patrunda in organism pe cale:
- respiratorie;
- digestive;
- sanguina;
- cutanata;
- mucoasa conjunctivala.

Calea respiratorie
Reprezinta calea cea mai probabila de infectare microbiana si cu toate acestea, cea mai putin luata in seama, mai ales in cazul activitatii din laboratoare. Intr-adevar, un mare numar de manopere, obisnuite in mediul sanitar, produc aerosoli care pot fi infectiosi. Acestia sunt produsi in tehnici de centrifugare, zdrobirea celulelor, deschiderea fara precautie a flacoanelor vidate, manevrarea lichidelor, agitarea mediilor, cantarirea pulberilor, improscari, flambarea anselor utilizate la insamantarea mediului bacterian, recoltarea si transportul probelor biologice fara precautii, schimbarea asternuturilor bolnavilor, etc.
Propagarea aerosolilor infectati este cauzata si de existenta unor sisteme de ventilatie necorespunzator intretinute sau rau concepute. Sistemele de ventilare defecte pot fi surse de infectare chiar si in cladirile in care nu se lucreaza cu agenti biologici.
Aerosolii se pot propaga la distante mari si infectiozitatea lor depinde de natura agentului contaminant si starea de imuno-rezistenta a persoanei ce risca sa fie contaminata, de rezistenta lor in mediul exterior.
Calea digestiva
Una din caile de contaminare pe cale digestiva este pipetarea cu gura, care trebuie in totalitate interzisa in laboratoare. Frecvent se produc contaminari pe cale digestiva datorita obiceiului de a fuma in timpul activitatii “la patul bolnavului” sau in timpul activitatii in laboratoarele de analize medicale, deficientelor de igiena sau erorilor de manevrare (boli cu transmitere digestive ca enterocolitele acute, dizenteria, hepatita acuta virala tip A sunt considerate “boli ale mainilor murdare”).
Calea cutanata
Trecerea microorganismelor prin piele se poate face prin patrunderea accidentala (rani, intepaturi, muscaturi) si apare destul de frecvent in cursul diferitelor activitati medicale (recapisonarea acelor dupan efectuarea tratamentelor injectabile, spalarea instrumentarului, in cursul interventiilor chirurgicale, a tratamentelor sromatologice, taieturile si juliturile provocate de cioburi, transportul deseurilor in saci necorespunzatori, manipularea necorespunzatoare a produselor biologice).
Este sufficient ca pielea sa prezinte o solutie de continuitate, chiar invizibila cu ochiul liber, pentru ca particulele infectante sa patrunda usor in organism.
Hepatitele acute virale de tip B sau C apar frecvent la chirurgi sau stomatologi.

Calea mucoasa
Ochiul, fiind foarte vascularizat, iar conjunctiva bulbara avand o suprafata de contact cu mediul ambient, reprezinta o cale importanta de contaminare, mai ales prin improscare oculara.
In acest sens se cunosc infectii virale oftalmice, datorita contaminarii ocularelor de la microscoapele folosite colectiv, de tipul:
- conjunctivite adenovirale;
- infectii oculare cu virus herpetic;
- conjunctivite purulente cu coci patogeni;
- infectii oculare cu pioceanic;
- micoze oculare cu aspergillus si actinomicete.
De asemenea, mucoasa bucala si caile respiratorii superioare pot fi porti de patrundere a aerosolilor.

Bolile infectioase si parazitare sunt determinate de contactul cu agentii biologici sau manipularea produselor biologice.
De exemplu: Hepatita virala tip B se poate transmite prin intepaturi cu ace contaminate in timpul recoltarii de produse biologice de la pacientii internati.

Curatarea si dezinfectarea

ATNC (agenti transmisibili neconventionali)sunt rezistenti in mod special la metodele de dezinfectie curente (caldura pana la 130o in mediu umed, peste 130o in caldura uscata, ultrasunete, ultraviolete, radiatii ionizante, etanol, formaldehida…).
Exista recomandari pentru sterilizarea instrumentelor de chirurgie. In caz de risc de transmitere in mediul de ingrijire sanitar reglementari ale unor tari memebre ale U.E. recomanda dupa faza de curatare, fie o inactivare fizica cu autoclava la cel putin 134o timp de cel putin 18 minute, fie o inactivare chimica timp de 60 minute la 20o, utilizand soda 1N sau solutie de Javel la 6o clorometrice si diluata recent.
In situatia actuala este important de stiut ca aldehidele (formol, glutaraldehida…) sunt ineficiente asupra ATNC si ca ele intaresc chiar rezistenta acestora la alte metode de dezinfectie.

In sectorul sanitar, locurile de munca cu risc de infectare crescut sunt:
- sectiile de boli infectioase;
- sectiile de dializa;
- sectiile de pneumologie si ftiziologie;
- laboratoarele de analize;
- locurile de prelevare si injectare;
- sectiile de sterilizare;
- sectiile de prosectura si medicina legala;
- locurile de prelevare a probelor de laborator;
- spalatoriile;
- blocurile operatorii;
- serviciile cardio-vasculare;
- serviciile de endoscopie.

EVALUAREA RISCULUI DE EXPUNERE LA AGENTI BIOLOGICI

METODE DE PREVENIRE A RISCURILOR BIOLOGICE

Pentru toate activitatile in care se utilizeaza agenti biologic ice constituie un risc pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masuri adecvate:
• daca natura activitatii permite, angajatorul va evita, in mod prioritar, utilizarea unui agent agent biologic periculos, inlocuindu-l printr-un agent biologic care, in functie de conditiile de utilizare si in stadiul actual de cunostinte nu este periculos sau este mai putin periculos pentru sanatatea lucratorilor;
• cand acest lucru nu este ethnic realizabil, tinand seama de activitatea si de evaluarea riscului, angajatorul trebuie sa reduca riscul de expunere la cel mai scazut nivel pentru a proteja adecvat sanatatea si securitatea lucratorilor respective, prin aplicarea urmatoarelor masuri de protectie colectiva:
 limitarea la nivelul cel mai scazut posibil, a numarului de lucratori expusi sau care pot fi expusi;
 conceperea proceselor de munca si a masurilor de control ethnic pentru a evita sau reduce la minimum raspandirea agentilor biologici la locul de munca;
 masuri de protectie colectiva si/sau individuala atunci cand expunerea nu poate fi evitata prin alte mijloace;
 masuri de igiena adecvate pentru prevenirea sau reducerea transportului sau propagarii accidentale a unui agent biologic in afara locului de munca;
 utilizarea de panouri


UNITATI SANITARE (ingrijirea sanatatii)

Pericole/riscuri
– diverse infectii virale sau bacteriene cum sunt HIV, hepatita sau tuberculoza .
– inteparea cu ace de siringa contaminate.

Masuri de prevenire
– manipularea probelor biologice, a deseurilor ascutite, a lenjeriei si a altor materiale contaminate in conditii de securitate;
– manipularea si curatarea petelor de sange si a altor lichide biologice in conditii de securitate;
– echipament de protectie adecvat – manusi, ochelari, imbracaminte;
– masuri igienice adecvate;
– decontaminare si masuri de urgenta in cazul scurgerilor accidentale;
– restrictionarea accesului;
– etichetare pentru securitatea biologica.


Neconectat
 Profil  
 
 Post subject: Re: instructiuni proprii
MesajPosted: Mar Dec 06, 2011 8:16 am 

Joined: Joi Sep 23, 2010 8:37 am
Posts: 3
INSTRUCTIUNI PROPRII NR.
DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
IN LABORATOARELE DE PATISERIE SI COFETARIE


1. SCOP
Prezentele instructiuni au ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor, stabileste principii generale referitoare la activitatea desfasurata in laboratoarele de patiserie si cofetarie.
Prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor eliminarea factorilor de risc si accidentare consultare, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantiilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii..

2. DOMENIU
Prezentele instructiuni se aplica in cadrul ________________________referitor la activitatea desfasurata in laboratoarele de patiserie si cofetarie.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Legea 319/2006 – Securitatii si sanatatii in munca.
- Hotararea de Guvern nr.1425/30.oct.2006 – Hotarare pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si santatii in munca nr.319/2006.
- Hotararea de Guvern nr.1146/30.sept.2006 – Hotararea privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca.
- Legea 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor.
- Hotararea de Guvern nr.1048/9 aug.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.

4. RESPONSABILITATI :
41. Muncitor (executant)
Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
La locul de munca lucratorii au urmatoarele obligatii:
a). sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;
b). sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c). sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive.
d). sa comunice imediat angajtorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
e). sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana.
f). sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor.
g). sa coopereze atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate.
h). sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora.
i). sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
j). sa cunoasca si sa respecte masurile de aparare impotriva incendiilor, stabilite de administrator, conducatorul institutiei, proprietar, producator sau importator, dupa caz.
k). sa intretina si sa foloseasca, in scopul pentru care au fost realizate dotarile pentru apararea impotriva incendiilor, puse la dispozitie de administrator, conducatorul institutiei, proprietar producator sau importator.
l). sa respecte normele de aparare impotriva incendiilor, specifice activitatilor pe care le organizeaza sau le desfasoara.
m). sa nu afecteze modificari neautorizate si fara acordul scris al proprietarului, al proiectantului initial al constructiei, instalatiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocului de transport utilizat ori al unui expert tehnic atestat potrivit legislatiei in vigoare.
n). sa aduca la cunostinta administratorului, conducatorului institutiei sau proprietarului, dupa caz, orice defectiune tehnica ori alta situatie care constituie pericol de incendiu.
o). sa respecte regulile si masurile de aprare impotriva incendiilor, aduse la cunostinta, sub orice forma, de administrator sau de conducatorul institutiei, dupa caz.
p). sa utilizeze substantele periculoase, instalatiile, utilajele, masinile, aparatura si echipamentele, potrivit instructiunilor tehnice, precum si celor date de administrator sau de conducatorul institutiei, dupa caz.
r). sa nu efectueze manevre nepermise sau modificari neautorizate ale sistemelor si instalatiilor de aparare impotriva incendiilor.
s). sa comunice, imediat dupa constatare, conducatorului locului de munca orice incalcare a normelor de aparare impotriva incendiilor sau a oricarei situatii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum si orice defectiune sesizata la sistemele si instalatiile de aparare impotriva incendiilor.
t). sa coopereze cu salariatii desemnati de administrator, dupa caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat, care are atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor, in vederea realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor.
u). sa actioneze, in conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, in cazul aparitiei oricarui pericol iminent de incendiu.
v). sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele si informatiile de care are cunostinta, referitoare la producerea incendiilor.

5. CONDITII GENERALE
Art. 5.1. – Activitatile ce se desfasoara in structurile de servire a mesei sunt legate de aprovizionarea cu marfa, depozitarea acesteia, prepararea alimentelor in bucatarii si laboratoare de cofetarie-patiserie, precum si servirea acestora in saloane sau in alte locuri destinate acestui scop.
Art. 5.2. – Pentru desfasurarea activitatii in conditii de igiena si de securitate a muncii, spatiile de productie pentru prepararea alimentelor trebuie organizate in functie de volumul activitatii si in functie de tehnologiile din productia culinara.
Art. 5.3. – Resturile menajere nerecuperabile sau nefolositoare rezultate din procesul de rpoductie si din operatia de servire a clientilor se vor colecta in saci din material plastic, in recipiente etanse, confectionate din materiale rezistente, evacuarea facandu-se inainte ca acestea sa depaseasca capacitatea de depozitare sau sa intre in descompunere.
Art. 5.4. – Unitatile de alimentatie publicas care au sectii de productie trebuie sa-si stabileasca o zona pentru depozitarea gunoiului menajer care sa fie la distanta mare de locul alimentar si amenajat conform normelor sanitare.
Art. 5.5. – La instalarea, exploatarea, intretinerea si repararea utilajelor, aparatelor, precum si a altor echipamente tehnice folosite in alimentatia publica (restaurante, cantine, bufete, barurti, etc.) se vor respecta urmatoarele :
- tehnologia stabilita prin documentatia elaborata de proiectant sau cea indicata prin cartea tehnica, privind exploatarea utilajelor, instalatiilor, aparatelor, etc.;
- prevederile documentatiei tehnice emise de furnizor referitoare la cunoasterea componentei, a caracteristicilor tehnice si functionale precum si a conditiilor de executie, montaj si receptie, a mijloacelor tehnice din dotare;
- prevederile documentatiei tehnice referitoare la periodicitatea si conditiile tehnice de efectuare a verificarilor si reparatiilor;
- instructiunile tehnice specifice fiecarui mijloc de productie, privind exploatarea acestuia;
- exploatarea mijloacelor din dotare numai cu aparatura de masura, control si automatizare prevazuta.
Art. 5.6. – Personalul din bucatarii (bucatari, ajutori de bucatari si bucatari auxiliari) este obligat sa poarte echipamentul de protectie si de lucru prevazut de normative.
Art. 5.7. –In bucatarii sau in alte spatii de pregatire la cald este interzis lucrul fara asigurarea ventilarii incaperilor.
Art. 5.8. – Curatirea locului de munca se va efectua ori de cate ori este necesar pentru prevenirea alunecarii persoanelor in zona de lucru.
Art. 5.9. – Lucratorii din bucatarie trebuie sa fie instruiti asupra modului de utilizare a agregatelor la care lucreaza (masini de gatit, roboti, marmite cu aburi, tigai basculante, friteuza, cuptoare de diferite tipuri, etc.) pentru prevenirea accidentelor.
Art.5.10. – Eventualele defectiuni ce apar in functionarea unor agregate, roboti de bucatarie, etc., vor fi remediate numai de catre persoane calificate, de specialitate: mecanici, electricieni, etc.
Art.5.11. – Personalul din bucatarie va purta incaltaminte bine fixata pe picior; este interzisa folosirea incaltamintei tip papuc (neasigurata la calcai).
Art.5.12. – Este interzisa asezarea pe pardoseli a vaselor cu lichide fierbinti, pentru prevenirea accidentelor prin oparire.
Art.5.13. – Vasele ce se folosesc la prepararea meniurilor si ustensilele se vor pastra in mod ordonat pe rafturi.

6. LABORATORUL DE COFETARIE – PATISERIE
Art. 6.1. – Exploatarea utilajelor si instalatiilor cu care este dotata cofetaria-patiseria (malaxoare, mixere, roboti universali, cuptoare electrice si cu gaze, etc.) se va face numai de catre persoane instruite, conform prevederilor cartilor tehnice respective.
Art. 6.2. – Persoanele care manevreaza semipreparatele si preparatele in camerele sau dulapurile frigorifice vor evita trecerea brusca de la cald la rece, pentru prevenirea imbolnavirilor.



UTILAJE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA
1. – Utilajele actionate electric se vor exploata si respectiv instala in conformitate cu standardele pentru aparatele electrice de gatit.
2. – Este interzisa folosirea utilajelor fara echipamentul electric de comanda-control in stare de functionare, prevazut de proiectant.
3. – Manevrarea tuturor intrerupatoarelor sau comutatoarelor se va face cu mainile uscate.
4. – In situatii de exces de umiditate, manevrarea se va efectua cu manusi electroizolante si de pe platforme electroizolante sau de pe covoare din cauciuc.

CUPTOARE PENTRU COPT SI FIERT
1. – Cuptoarele incalzite cu gaze vor fi exploatate conform prevederilor instructiunilor elaborate de fabrica producatoare.
2. – Cuptoarele electrice se vor exploata respectand prevederile din cartea tehnica (in functie de tipul acestora si a prevederilor specifice pentru utilizarea energiei electrice).
3. – Daca la utilizare temperatura manerelor de manevrare a diferitelor usi o depaseste pe cea din mediile normale, acestea vor fi confectionate din materiale izolante.
4. – Burlanele pentru evacuarea emanatiilor rezultate in timpul procesului de copt vor fi racordate la cosurile de fum care trebuie sa fie curatate periodic.
5. – Manevrarea tavilor si a produselor supuse procesului de coacere la temperaturi ridicate, se va efectua cu ajutorul materialelor izolante (manusi cu palma de azbest, bucati de panza).
6. – Incaperile in care sunt amplasate cuptoarele vor fi dotate cu instalatii de ventilatie locala si generala, pentru asigurarea unui climat conform prevederilor legale.

CUPTOR CU MICROUNDE
1. – Este interzisa introducerea obiectelor din metal in cuptor.
2. – Este interzisa pornirea cuptorului cu misrounde cu usa deschisa.
3. – Este interzisa scurtcircuitarea cu demontarea dispozitivelor de siguranta.
4. – Este interzisa acoperirea cu diferite obiecte a usii precum si acumularea de murdarie pe suprafata de protectie a acestuia.
5. – Defectiunile tehnice ce apar in functionarea cuptorului cu microunde vor fi remediate numai de catre personal specializat.

ROBOTUL UNIVERSAL PENTRU BUCATARII SI COFETARII
1. – Este interzisa mointarea dispozitivelor anexe pentru efectuarea operatiilor dorite, fara ca masina sa fie decuplata, in prealabil, de la reteaua de alimentare cu energie electrica (tablou de comanda).
2. – Dupa fixarea dispozitivului-anexa, masina se pune in functiune in gol pentru a se verifica daca aceasta a fost montata corect.
3. – Pe timpul lucrului masina va fi supravegheata in permanenta de catre un lucrator instruit pentru folosirea acesteia, iar la aparitia unei functionari anormale va actiona butonul de oprire.
4. – La terminarea operatiilor la robot, acesta se deconecteaza de la butonul de oprire si de la automatul de pornire.
5. – Este interzis a se demonta dispozitivul (anexa) inainte de deconectarea mecanica si electrica a masinii.
6. – Dispozitivele anexe ce au fost folosite se vor spala, usca si depozita in dulapul masinii.

MALAXORUL PENTRU FRAMANTAT SI AMESTECAT
1. – Amplasarea malaxorului se va face respectand distantele care sa permita alimentarea si golirea acestuia cu usurinta.
2. – Alimentarea sau golirea cuvei malaxorului se va face cu masina oprita.
3. – Este interzis sa se iuntroduca mainile sau alte ustensile in cuva malaxorului, in timpul functionarii.
4. – Este interzisa utilizarea malaxorului fara aparatoare de protectie la cuva.
5. – Inainte de introducere in cuva malaxorului compozitia ce urmeaza a fi prelucrata (carne, aluat, etc.) va fi controlata pentru inlaturarea eventualelor unelte, corpuri tari, ce ar putea ramane in continutul acesteia.
6. – Este interzisa curatarea masinii fara a fi deconectata de la reteaua de alimentare.

MIXER FIX PENTRU MAIONEZE SI CREME
1. – Masina se instaleaza de catre un specialist care trebuie sa respecte prevederile standardelor de electrosecuritate, ale utilizarii energiei electrice, precum si prevederile privind distanta fata de alte utilaje.
2. – Este interzisa interventia la masina pentru inlaturarea unor defectiuni precum si pentru curatarea acesteia in timpul functionarii.
3. – Pentru remedierea unor defectiuni precum si pentru montarea si demontarea sculelor la axul de actionare, masina se va deconecta, in prealabil, de la reteaua de alimentare, prin actionarea intrerupatorului.
4. – Cuva malaxorului va fi prevazuta cu manere pentru manevrare si va fi bine fixata pe batiul masinii cu cleme basculante pentru impanare.
5. – Sistemul de antrenare (motor-axul sculei) va fi protejat cu o aparatoare fixata prin suruburi care nu se va indeparta decat in situatia interventiilor pentru remedierea unor defectiuni.
6. – Este interzisa functionarea mixerului fara aparatoare in zona activa a sculelor (batatoare).


.




INTOCMIT,


Neconectat
 Profil  
 
 Post subject: Re: instructiuni proprii
MesajPosted: Mar Dec 20, 2011 8:58 am 

Joined: Lun Dec 19, 2011 8:12 am
Posts: 5
Buna ziua! Sunteti extraordinari, adevarat noroc pt. cei care au nevoie. Va rog frumos, daca are cineva si poate sa-mi trimita si mie Instructiuni proprii pt.amanetar si Tematica instruire SSM. Adresa de e-mail:nmg3012@yahoo.com. Va multumesc si, inca o data, felicitari.


Neconectat
 Profil  
 
 Post subject: Re: instructiuni proprii
MesajPosted: Mar Dec 20, 2011 2:02 pm 

Joined: Joi Sep 23, 2010 8:37 am
Posts: 3
Buna ziua!
Ma poate ajuta si pe mine cineva cu un normativ sau ordin in care specifica perioada de acordare a echipamentului de protectie pt meseriile: fochist, instalator si electrician?
Multumesc anticipat.


Neconectat
 Profil  
 
 Post subject: normativul propriu de acordare a EIP
MesajPosted: Mar Dec 20, 2011 6:36 pm 

Joined: Vin Oct 28, 2011 8:28 am
Posts: 37
Dumneavoastra va elaborati normativul propriu de acordare a EIP, continut, perioada acordare etc.
Ordinele sau normativele altora, s-au abrogat.
Doar suntem in societatea intreprinzatorilor.
Studiati L319/2006, HG 1425/2006 modificat dar mai ales HG nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de munca.
Apoi in urma identificarii si evaluarii riscurilor pe posturile de lucru va stabiliti EIP-urile necesare si durata de utilizare.
Se rupe salopa mai devreme (din cauze neimputabile lucratorului) angajatorul este obligat sa-i asigure lucratorului alt EIP.


Neconectat
 Profil  
 
 Post subject: Re: instructiuni proprii
MesajPosted: Joi Ian 12, 2012 2:53 pm 

Joined: Joi Ian 12, 2012 2:24 pm
Posts: 1
Ma pueti ajuta si pe mine cu instructiuni pentru :
Distribuitor lampi
Ingrijitor
Necalificat
Spalator Calcator
Manipulant marfa
Pompier
Tamplar
Instalator Sanitar
Mecanic
Meserias cale
Primitor-distribuito
Instalator
Manevrant vagoane
Sef Manevra CFU
Mecanic Locomotiva
Coordonator activit
Lucrator comercial
Zugrav
Lacatus revizie vago
Impegat de miscare
Magaziner tranzit
Telefonist
Acar
Aj.mecanic locomoti
Bucatar
Sef echipa
Adj.sef sectie
Sef sectie
Sef formatie S.U.
Meserias cale
Deservent IFRON
Primitor-distribuito
Sef echipa
Sef grupa S.U.
Lacatus mecanic
Drujbist
Adresa de email:catalin4u1984@yahoo.com ,ofer instructiuni proprii dar pe activitati


Neconectat
 Profil  
 
 Post subject: Re: instructiuni proprii
MesajPosted: Sâm Ian 14, 2012 3:44 pm 

Joined: Dum Oct 23, 2011 4:59 pm
Posts: 9
Buna siua. Ma poate cineva ajuta cu instructiuni specifice pentru salon frizerie cosmetica.
Ianas_sabin@yahoo.com


Neconectat
 Profil  
 
Display posts from previous:  Sort by  
 Pagina 2 din 3 [ 25 mesaje ]  Go to page Previous  1, 2, 3  Next


Who is online

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 0 vizitatori


Nu puteţi scrie subiecte noi în acest forum
Nu puteţi răspunde subiectelor din acest forum
Nu puteţi modifica mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi şterge mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi publica fişiere ataşate în acest forum

Search for:
Jump to:  


suspicion-preferred